- Cultural - nr. 167 / 28 August, 2007 Asterisc

DIALOGUL CULTURII, CULTURA DIALOGULUI In anii nouazeci, dupa ce s-au deschis "podurile de flori" peste Prut, in entuziasmul acelei perioade, din sentimente fraterne, ne-am pus pe zidiri culturale la Chisinau, afland noi cat de mare este criza de «slova romaneasca». Asa s-au nascut mai multe biblioteci de carte romaneasca la Chisinau, care purtau mai ales numele celor care le ocroteau: Biblioteca "Alba Iulia", "Maramures", "Targu-Mures" etc., biblioteci care se alimentau cu carti achizitionate de biblioteci judetene din Romania, dar si din donatii particulare din partea celor care-si "rupeau" din propriile biblioteci pentru a acoperi golurile de carte romaneasca dupa decenii de interdictii. Nu s-a trimis ma-culatura, nu s-au trimis carti de care sa se scape detinatorii lor, ci carti importante, prin care cititorii de peste Prut sa descopere in intreaga ei lumina nu doar grafia latina, ci si literatura romana, care a fost ani buni "literatura straina" pentru ei. Era modul nostru de a vedea desfiintarea granitelor, credinta ca dialogul in interiorul culturii romane va fi mai puternic decat "dialogul" intre economiile noastre, care functionau cu viteze diferite, cu derapaje diferite. Speram ca prin cultura sa realizam ceea ce nu putea sa realizeze nici politicul, prea timid, prea temator fata de marea putere de la est si prea slugarnic, subaltern politicii din vest. "Anii au trecut in zbor", cum spune o veche melodie, si lumea a uitat ca, dincolo de umorile politice si poticnelile economice, dreptul la integrare culturala este o datorie morala a noastra, o restanta pe care trebuie s-o platim noi, in contul celor care au trasat cu degete boante hotarele limbii romane, rupand patria de pamant de patria de cuvinte, cum ar spune Nichita Stanescu. Ca niste badea Cartan contemporani, cativa oameni, cateva biblioteci contin