Sfântul Ioan Botezatorul a fost fiul Elisabetei si al preotului Zaharia, fiind cunoscut sub denumirea de „Înaintemergatorul”, pentru ca a anuntat venirea Mântuitorului. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, Arhanghelul Gavriil i-a vestit ca Elisabeta va naste un fiu la batrânete si se va chema Ioan. Pentru ca Zaharia s-a îndoit de aceasta veste, a ramas mut pâna ce Elisabeta a nascut. Aflat la maturitate, Sfântul Ioan, „de care lumea nu era vrednica” (Evrei, capitolul 11, versetul 38), se retrase în pustiu, acoperit cu o haina din par de camila si încins cu o curea de piele, aceasta semnificând stapânirea tuturor pornirilor trupesti. Când Ioan a început a propovadui pocainta, primele sale cuvinte de învatatura au fost „Pocaiti-va, ca s-a apropiat împaratia cerurilor” (Matei cap.3, ver.2). Tot asa a început si Hristos Evanghelia Sa. Sfântul Ioan îi boteza pe cei ce veneau sa îl asculte în apele Iordanului, în semn de curatire de pacatele lor, si pentru a-i pregati sa îl primeasca pe Iisus Hristos. Pentru ca poporul se întreba daca nu era el Mântuitorul asteptat de atâtea generatii, Ioan le spuse „Eu va botez cu apa, dar vine altul mai mare decât mine, El va va boteza cu foc si cu Duh Sfânt”. Vrednicia sa era atât de mare, încât a fost ales sa îl boteze pe însusi Mântuitorul Iisus Hristos si sa fie martorul descoperirii Sfintei Treimi.

Ioan nu se temea sa adreseze reprosuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rusine care, contrar Legii, se casatorise cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip pe când acesta din urma era înca în viata si avusese cu ea o fata, Salomeea. Pentru aceea, Irodiada îl ura de moarte pe Ioan. „Irod, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere, a fost încântat peste masura de dansul Salomeei, a spus ca ea poate sa îi ceara orice si îi va da pâna la jumatate din regatul lui.”, a spus preotul Ilie Da