Cea mai mare lovitura a acestei veri, a acestui an, a acestui deceniu si a tranzitiei - adica de cand ne stim si vorbim despre privatizare s-a produs luni 27 august cand s-a aflat ca dl Dinu Patriciu, patronul Rompetrol, a vandut 75% din actiuni catre societatea de stat din Kazahstan, Kaz Munai Gaz, pe 2,7 miliarde de dolari si a ramas PDG la respectivul grup.
Ce "marele bilet" la Loterie? Ce marea privatizare a Automobile Dacia? Care mare privatizare Petrom? Toate sunt mizilicuri prin comparatie cu lovitura dlui Patriciu care a devenit astfel cel mai bogat dintre pamantenii patriei.
Ce motiune de la Bran? Motiunea din Kazahstan a dlui Patriciu baga benzina in Citroenul dlui Tariceanu si lasa grupul Hrebenciuc - care umbla si el cu sacosele cu bani prin Alma-Ata vrand sa cumpere inaintea Rompetrol - in pana prostanacului.
Mare lovitura! Strasnic jucator dl Patriciu! A stiut (sau i s-a spus) cand sa se lase de celelalte afaceri si sa intre in afacerile cu petrol care l-au primit cu bratele caracatitei deschise.
Sa iei o societate aproape neinsufletita de la statul roman, s-o reanimezi si rentabilizezi si apoi s-o vinzi altui stat - iata o lovitura de stat (economic vorbind) reusita si dovada ca privatizarea cea mai buna tot cu statul se face.
Daca statul n-ar fi cel mai prost administrator, cel mai slab negustor si cel mai coruptibil partener, o multime din capitalistii de succes ar avea doar o sutime din averile de azi. Bravo lor! Au stiut sa exploateze (la sange) situatia.
Dupa cum a explicat dl Patriciu, intalnirea intre resursele de petrol si gaze ale Kazahstanului si rafinaria si reteaua de distributie a Rompetrol e cat se poate de benefica pentru toata lumea: "am creat un Nabucco al titeiului, un pod energetic intre resursele estului si consumul vestului, un pod independent de Rusia".
@
