Spectrul unei Europe care ar putea deveni, în numai câteva decenii, o „Eurabie“ sperie deja, în aceeaşi măsură în care politicile de integrare ale guvernelor vest-europene par să eşueze sistematic. O carte excelentă priveşte o problemă sensibilă, dintr-o perspectivă radicală. Dacă ar fi să enumerăm marile provocări cu care se confruntă umanitatea în acest moment, printre primele de pe listă ar trebui să se afle, cu siguranţă, imigraţia şi problema in

Spectrul unei Europe care ar putea deveni, în numai câteva decenii, o „Eurabie“ sperie deja, în aceeaşi măsură în care politicile de integrare ale guvernelor vest-europene par să eşueze sistematic. O carte excelentă priveşte o problemă sensibilă, dintr-o perspectivă radicală.

Dacă ar fi să enumerăm marile provocări cu care se confruntă umanitatea în acest moment, printre primele de pe listă ar trebui să se afle, cu siguranţă, imigraţia şi problema integrării influxului de populaţie provenit din ţările Lumii a Treia, care ajunge, în fiecare an, în statele din Occident. Doar în ultimii trei-patru ani, state europene, prin tradiţie tolerante faţă de imigranţi, s-au confruntat cu serioase probleme legate de dificultatea integrării populaţiei venite din ţări musulmane - fie că a fost vorba de asasinarea unor politicieni de către extremişti islamişti (cazul Pim Fortuyn, în Olanda), fie de revolte de stradă (în Franţa), fie de ameninţări cu moartea la adresa ziariştilor (ca în celebrul scandal al caricaturilor, din Danemarca).

Aşadar, ce e de făcut? Giovanni Sartori, un strălucit profesor italian de ştiinţe politice, fost profesor emerit la Columbia University şi autor a multe lucrări esenţiale în domeniu, încearcă să schiţeze situaţia actuală a problemei, în cea mai recentă carte a sa tradusă la noi, „Ce facem cu străinii? Pluralis