Abdullah Gül a fost ales ieri presedinte al Turciei, devenind primul politician provenit din miscarea islamista care accede la functia suprema in stat.
Gül a obtinut o majoritate confortabila, fiind votat de 339 dintre cei 550 de deputati turci, mult peste majoritatea simpla de 276 de voturi de care ar fi avut nevoie in aceasta a treia runda de scrutin. El a devenit astfel primul politician cu un trecut islamist ales presedinte intr-o tara care s-a straduit timp de opt decenii, de la reformele introduse de fondatorul statului turc modern, Kemal Atatürk, sa impuna valorile laice.
"Intarirea si apararea valorilor republicane vor fi prioritatea mea", a dat asigurari Gül, fara sa reuseasca insa sa inlature temerile sustinatorilor separarii stricte a religiei de stat si, mai ales, sa calmeze armata, garantul laicitatii statului turc, care din 1960 pana astazi a inlaturat patru guverne. In aprilie anul acesta, armata, cu sprijin popular, a blocat prima candidatura a lui Gül la presedintie, fortand convocarea de alegeri anticipate, care au dat insa castig de cauza tot Partidului Dreptatii si al Dezvoltarii, condus de premierul Recep Tayyp Erdogan si de aliatul sau de incredere, Abdullah Gül.
Comandantul armatei turce, generalul Yasar Buyukanit, a repetat in ajun, de Ziua Victoriei, avertismentul ca "fortele armate turce nu vor face concesii (...) in indatorirea lor de a apara Republica Turca, un stat laic si social, fondat pe principiul autoritatii legii". Generalul a denuntat "planurile sirete care urmaresc sa inlature realizarile republicii", exprimand astfel preocuparea mediilor laice fata de faptul ca Abdullah Gül va aproba legi si masuri propuse de premierul Erdogan si respinse de presedintele anterior, percepute ca o subminare a caracterului laic al statului. Dintre acestea, cea mai mare incarcatura simbolica o are abrogarea interdictiei purtari
