Bugetul de stat a câştigat, în primele şapte luni şi jumătate, din taxa de primă înmatriculare aproximativ 500 milioane de lei. Din această sumă, 15% a fost încasată în intervalul 1-15 august. De la începutul anului, când a intrat în vigoare taxa, şi până la sfârşitul lunii iulie, în vistieria statului au intrat 417,74 milioane de lei, diferenţa de 76,28 milioane de lei ajungând la Ministerul Finanţelor în prima jumătate a lunii august.

Până la închiderea ediţiei, ministerul de resort nu a precizat câte persoane au plătit în plus pentru autoturismele second-hand achiziţionate din străinătate. Dacă ţinem cont că taxa de primă înmatriculare variază între 160 şi 8.600 de euro, se poate aprecia că în intervalul menţionat au fost înmatriculate peste 150.000 de autoturisme.

Deşi controversată, taxa de primă înmatriculare este susţinută în continuare de autorităţile de la Bucureşti, în ciuda faptului că, în luna martie, Comisia Europeană a transmis României o înştiinţare privind declanşarea procedurii de infringement (încălcarea Tratatului Uniunii de către România), pe motiv că taxa încalcă prevederile Uniunii Europene.

CE a solicitat atunci modificarea legislaţiei, argumentând că legea este discriminatorie în cazul autoturismelor vechi importate din alte state ale Uniunii Europene. Discuţiile reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor cu cei din Comisia Europeană privind taxa auto au fost amânate până în luna septembrie.

Grila orientativă propusă de Ministerul Economiei şi Finanţelor în luna aprilie pentru taxa auto prevede reducerea la jumătate a taxei pentru maşinile non-euro vechi de 20 de ani, cu o capacitate de 1.600 cmc, în timp ce pentru un autoturism de 3001 cmc, vechi de 15-16 ani, taxa se reduce cu mai mult de trei ori. Pe de altă parte, taxa ramâne neschimbată pentru autoturismele noi, Euro 4, cu capacităţi cuprinse între 1400