Pentru a mai risipi îngrijorarea mediilor laice şi a generalilor, preşedintele Turciei, Abdullah Gul, a ales ca primul gest oficial în noua calitate să fie depunerea unei coroane de flori la Mausoleul lui Ataturk din Ankara.
Ataturk a fost, în urmă cu peste 80 de ani, creatorul Turciei moderne şi laice, bazată pe principiul separării statului de religie. Noul preşedinte turc Abdullah Gul, provenit din mişcarea islamistă, şi-a preluat oficial funcţia, marţi, imediat după ce a fost ales de Parlament, în cadrul unei ceremonii de transferare a puterii de către preşedintele aflat la sfârşit de mandat, Ahmet Necdet Sezer.
‘’Jur în faţa marii naţiuni turce să fiu fidel democraţiei şi Republicii laice, să-mi îndeplinesc datoria imparţial’’, a declarat noul preşedinte, citând un text inclus în Constituţia Turciei.
Presa turcă i-a cerut noul şef al statului să nu îşi uite promisiunile: “D-le Gul, să nu uitaţi niciodată acest jurământ”. Candidatura lui Gul (şi acum, şi în primăvară, când alegerea sa a fost blocată de Parlament, ducând la organizarea de alegeri anticipate) a fost contestată de mediile laice, dar mai ales de armată, care se consideră gardianul laicităţii ţării.
La fel de contestat este şi vălul musulman pe care îl poartă soţia lui Gul, semn, spune opoziţia, al respingerii regimului laic. Pentru adepţii cei mai înverşunaţi ai laicităţii, Abdullah Gul nu este decât un impostor, care, ca preşedinte, îşi va arăta adevărata faţă, urmând ca, împreună cu guvernul premierului Recep Erdogan şi cu parlamentul dominat de formaţiunea sa politică, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), să distrugă regimul laic al ţării.
Pentru cercurile liberale de la Ankara şi pentru diplomaţii occidentali, fostul ministru de externe, în vârstă de 56 de ani, reprezintă un om politic moderat care a contribuit la adoptarea unor reforme democratice de anvergură,
