- Diverse - nr. 168 / 29 August, 2007 Era in ziua de 24 august si, indata dupa rasaritul soarelui, ma aflam cu animalele la pascut pe pasunea din Fundul Manastirii, la aproximativ un kilometru de sat, de care erau despartite cateva case, aflate in hotar, de vremelnica granita trasata in toamna anului 1940. Pe creasta dealului, pe cararea ce ducea de la Silivasul de Campie la Delureni, mergea un om singuratic, care se oprea din cand in cand si striga: "Ma! Azi noapte romanii s-o dat cu rusii!". Striga cat putea, ca sa-l auda si cei aflati in camp dincolo de granita. Nimeni nu i-a raspuns cu vreo strigare si omul si-a continuat mersul spre Padurea Oasului. Dupa catva timp, si-a facut aparitia patrula de graniceri. Ostasii au confirmat neasteptata si tulburatoarea veste. Satenii isi lasau lucrul si se duceau de intampinau orice calator, pentru a se informa. Ei stiau, de la concentratii veniti in permisii de pe frontul din Moldova, ca rusii au pus peste tot, in teritoriul cazut, administratie ruseasca si ca romanii ajunsi din nou sub stapanirea lor sunt urgisiti. In zilele urmatoare, granicerii de la postul maghiar au trecut la exercitii de lupta, care se incheiau, adesea, in apropierea granitei. In cadrul acestora se foloseau acum, atat de catre grupele aflate in atac, cat si de catre cele aflate in aparare, pusti-mitraliere si se aruncau grenade, creand o stare de neliniste si de nesiguranta in zona. In dimineata zilei de 1 septembrie s-au auzit impuscaturi peste Padurea Alunisului, in dreptul postului fix si al barierei din fier si beton construite de granicerii unguri pe soseaua ce ducea dinspre Cluj spre Teaca - ceea ce nu se mai intamplase pana atunci. S-au auzit indata focuri de arma in sat, in zona pichetului, spre care coborau militari iesiti din Padurea Delureniului. Peste putin timp paraseau satul femei si copii care au adus vestea ca soldatii romani au intra