Peisajul bucurestean, in comparatie cu cel al altor capitale europene, este de multe ori criticat pentru lipsa de expresivitate, pentru sirurile de blocuri gri care strajuiesc bulevardele, pentru densitatea prea mare de imobile si pentru lipsa parcurilor.
Explicatia dezvoltarii unor proiecte lipsite de imaginatie sau menite doar sa rezolve problema spatiului de locuit nu si a confortului, atat inainte de '90, cat si la ora actuala, poate fi gasita in dezechilibrul brutal dintre cerere si oferta, spune Dorin Stefan, director al Dorin Stefan Birou de Arhitectura (DSBA), unul dintre cele mai cunoscute nume in arhitectura bucuresteana de dupa '90.
Dezechilibrul dat de cererea foarte mare in comparatie cu oferta net inferioara, inca, de pe piata imobiliara rezidentiala poate determina, pe langa cresterea accelerata a preturilor, si un nivel calitativ mai scazut al proiectelor sau al executiei.
"Actuala etapa de dezvoltare este in continuare una cantitativa, la fel ca inainte de '90. S-a trecut de la cartierul de locuinte individuale la locuintele colective. Diferenta dintre cerere si oferta se observa, negativ din pacate, si la nivelul actualelor proiecte rezidentiale", considera Dorin Stefan, 57 de ani, profesor universitar la Universitatea de Urbanism si de Arhitectura Ion Mincu.
"Cand va fi acoperita cererea la nivel utilitar, de baza, a consumatorilor, acestia se vor indrepta spre locuinte care sa ii reprezinte mai bine. Sigur, daca oferta ar fi fost ridicata si la nivel calitativ de la bun inceput, lucrurile ar fi fost probabil altfel", a adaugat el.
In momentul de fata peste 48.000 de romani au depuse la primarii cereri pentru a primi un apartament de la stat, prin ANL, cu achizitie prin credit imobiliar. Dintre acestea 26.000 sunt depuse la primariile din Bucuresti. La acest numar de cereri se adauga alte 15.000 de solicita
