Ritmul cu care se dezvolta infrastructura in Romania este unul dintre cele mai lente din Europa, similar cu cel al unui tren personal. Una din dovezi este faptul ca pe circa 27% din reteaua feroviara, viteza maxima admisa este de 50 km/h, in timp ce pe alte 39% din retea viteza maxima admisa este de 80km/h. Practic, aceasta situatie exclude infrastructura romaneasca de cale ferata din marea harta europeana.
Deficitul de autostrazi si cai ferate moderne a transformat Romania intr-una dintre principalele tinte ale marilor constructori europeni, care asteapta semnalul pentru viitoarele licitatii din infrastructura. Spre comparatie, daca la sfarsitul anului acesta vom putea circula pe circa 300 de kilometri de autostrada, potrivit Ministerului Transporturilor, in Portugalia, o tara cu o treime din suprafata Romaniei, exista deja 3.000 de kilometri de autostrada. Portughezii au in constructie in acest moment ultima portiune de autostrada, pentru ca "deja au prea multe si unele dintre ele nu sunt foarte circulate", potrivit unui constructor portughez. In numarul curent din Business Construct va vom prezenta in amanunt care vor fi cele mai ravnite licitatii pentru proiecte de infrastructura, in functie de traficul din zona.
Daca infrastructura este cenusareasa economiei, investitiile private de pe piata imobiliara incearca sa se apropie cat mai mult de tendintele din vestul Europei. Unul dintre exemple este primul proiect de birouri "verde" din Capitala, care va reduce cu 20-25% consumul de energie datorita unui sistem inteligent. In plus, odata cu incalzirea globala a crescut si numarul de case ecologice, formate din structuri integrate din materiale prefabricate, care presupun economisirea energiei si efecte minime asupra mediului inconjurator.
Lipsa de experienta in dezvoltarea unui proiect rezidential si nevoia de locuinte din anii '70-'80 au afect
