Banii risipiţi acum de la buget sunt efectiv un furt de la generaţiile următoare.
Banii risipiţi acum de la buget sunt efectiv un furt de la generaţiile următoare.
Subvenţiile de astăzi stau la baza mişcărilor sociale din viitor? Răspunsul poate fi şi nu. Atunci cănd subvenţiile se materializează in investiţii sau in capitalizare.
Din păcate, in cele mai multe cazuri, subvenţiile nu generează dezvoltare, ci intreţin consumul. Nu rămăne decăt să vină scadenţele pentru nivelul de trai umflat artificial şi apar şi grevele şi protestele.
Totuşi, ce e rău in a creşte bunăstarea cu ajutoare de la buget? Iată ce: subvenţiile măresc deficitul. Urmează, invariabil, creşterea taxelor şi impozitelor, apoi statul se pomeneşte că a scăzut colectarea, apelează la credite, iar cănd dobănzile şi scadenţele se acumulează, nu mai rămăn bani pentru continuarea subvenţiilor. Şi atunci incep mişcările sociale, grevele, protestele, fiindcă e uşor să dai cuiva un "drept", dar e greu să i-l iei inapoi. Iar istoria a demonstrat căt de repede se obişnuiesc oamenii cu subvenţiile, căt de firesc li se pare, după puţină vreme, să primească ajutorul ca pe ceva care li se cuvine. E foarte simplu să sporeşti cheltuielile bugetare, vor fi destui care vor bani, numai că atunci cănd incepi să retragi alocaţiile, oamenii consideră că li se ia un drept căştigat şi le sunt deturnate aşteptările. Unul işi plănuia să-şi schimbe maşina, altul să-şi construiască o casă, ceea ce, brusc, nu se va mai intămpla.
Exemplul perfect sunt statele vechii Uniuni Europene, care au subvenţionat decenii la rănd agricultura, sporind astfel bunăstarea generală cu ajutorul alimentelor ieftine. Acum, in plin război economic cu americanii, vest-europenii işi dau seama că subvenţiile enorme pentru fermieri anulează potenţialul de dezvoltare generat d
