Lupta pentru succesiunea bisericească nu se abate de la regulile societăţii nemonahale. Puterea arată la fel şi in amvon şi in piaţa neaghesmuită. Complicităţi nedezlegate, interese neezoterice, intrigi bărboase, sforării diavoleşti, combinaţii popeşti, ameninţări cu schisma, campanii mediatice invazive şi restul blestemăţiilor omeneşti (Spre deosebire de vizigoţi, ostrogoţi, copţi şi alţii aidoma lor, veniţi din zările intunecate ale lumii, hoarde de eparhioţi - plecate dinspre Răsărit, zic unii - uneltesc la scindarea Bisericii băştinaşe, dar invazia e in faşă).

Moartea Patriarhului Teoctist a ridicat orişicăt sutana de pe trupul bătrănicios al Bisericii. Un trup urăţit de vergeturi şi impestriţat de buboaie plesnind de coptură. Privită in goliciunea impărtăşită forţat, prima instituţie depozitară a increderii populaţiei, dacă e să luăm in serios sondajele de opinie, nu pare deloc lucrarea Domnului. Funcţionarii clericali iviţi pe micile ecrane sau in paginile ziarelor seamănă mai degrabă cu politicienii afurisiţi in eparhiile electorale, şi nu cu slujitorii divinităţii. Vorbesc intr-un limbaj ambiguu, lemnos, făţărnicia li se citeşte pe obrajii rumeni, iar taina evlavioasă le este pretextul lipsei de transparenţă. In vocea lor se simte iritarea, ochii le scapără luciri dezsfinţite, semn că Biserica n-a invăţat şi rostul dialogului. Obişnuiţi să cădelniţeze tămăind vremelnic ctitorii politici, preoţii noştri, cu apucături atăt de lumeşti, se dedau monologului sec şi ţăfnos. Şi părelor impotriva celor ce "hulesc" cuvioşenia feţelor duhovniceşti, feţe in vecinătatea cărora am cam descălcit, in sfărşit, ororile Inchiziţiei şi nu numai. Indopaţi programatic cu dogma religioasă, inşii aceştia cu plete ninse, ortodocşi sau catolici, au poruncit căsăpirea şi torturarea a milioane de suflete in adăncul istoriei, şi asta mă impiedică să-i ingădui altfe