Cu oarecare discretie, Comisia de Cod Electoral a modificat saptamana aceasta Legea alegerilor pentru Parlamentul European. Modificarea, adoptata in urma unui amendament al senatoarei PRM Verginia Vedinas, prevede interzicerea publicarii sondajelor de opinie cu 30 de zile inainte de data votului (in varianta initiala, embargoul era de 48 de ore).

Principalul argument al Comisiei (au votat impotriva doar reprezentantii PD) este ca aparitia sondajelor electorale in presa ar putea influenta procesul electoral. Argumentul a mai fost vehiculat – pe rand – de catre reprezentanti ai intregului spectru politic, indeobste atunci cand formatiunile din care faceau parte apareau cu o scadere in respectivele sondaje. PRM recidiveaza dupa ce in urma cu cativa ani era cat pe ce sa faca sa fie aprobata o lege prin care o comisie oculta ar fi trebuit sa acorde drept de practica institutiilor de cercetare a opiniei publice.

In primul rand, trebuie spus ca studiile sociologice au aratat ca sondajele de opinie au un efect minim asupra deciziei de vot. Conform unui studiu publicat in 2001 de Dorel Abraham si Sebastian Lazaroiu, cam 20% din electorat tine cont, in decizia de vot, de sondajele publicate. Dar si pentru acestia "a tine cont" inseamna lucruri diferite – unii se decid sa se alature taberei probabilului invingator, altii, dimpotriva, vor sustine candidatii "nedreptatiti" – fenomenul este cunoscut in literatura de specialitate drept efectul under-dog. Asadar, chiar in cazul celor 20%, nu putem vorbi de un efect unilateral al publicarii sondajelor, ci mai degraba de tendinte care statistic se anuleaza reciproc.

In al doilea rand, publicarea unui sondaj de opinie este o expresie a libertatii de exprimare, iar interzicerea publicarii constituie o restrangere a acestui drept al cetateanului. In 1995, Consiliul Europei a aprobat concluziile unui raport