Câteva sute de hectare de teren, majoritatea în intravilanul Craiovei şi administrate de Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Işalniţa, sunt râvnite şi de foştii proprietari şi de potentaţii zilei, care vor să le transforme în afacere imobiliară.Staţiunea de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Işalniţa are în administrare 224 de hectare de teren agricol care se găseşte pe teritoriul administrativ al Craiovei, iar după unii specialişti chiar în intravilanul oraşului. De câţiva ani, 200 de hectare de teren sunt necultivate, iar cercetarea şi producţia se fac doar pe 25 ha. Pentru că nu s-au mai plătit salariile din anul 2003, aici au rămas doar doi cercetători şi câţiva angajaţi care trăiesc de azi pe mâine, în speranţa că statul care este proprietarul staţiunii se va gândi cândva la ceva bun şi pentru cercetarea agricolă. Ioan Pintilie, cercetător şi director al staţiunii, a ajuns un fel de moaşă comunală care încearcă să facă din nimic bici şi să mai şi pocnească. Din 32 de soiuri de legume care sunt menţinute în viaţă, 20 sunt create la staţiune. De la înfiinţare (1957) şi până în 2004 au fost create 19 soiuri şi hibrizi de legume. Chiar şi după anul 2004, cercetătorii care au rămas au făcut muncă patriotică şi au ameliorat nouă soiuri şi hibrizi la fasole de grădină, ceapă, morcov, sfeclă roşie, spanac, varză timpurie şi de toamnă şi ardei. „Un soi de legumă care-şi menţine caracteristicile se creează în 15 ani. Cercetarea în agricultură presupune multă răbdare. Am fost foarte buni pentru că şi acum suntem în lista oficială a soiurilor cultivate în România. S-a ales praful pentru că unitatea a acumulat datorii după ce s-a împrumutat cu ani în urmă la Banca Agricolă şi a trebuit să ramburseze creditul cu dobândă de 200%. Prin Legea nr. 147/2004, tuturor staţiunilor li s-au şters datoriile, numai la cele din judeţul Dolj nu“, a spus