Zborul cu parapanta este noua pasiune a iesenilor. Cel mai putin costisitor mijloc de zbor si-a gasit fani si la Iasi. Desi sint numai 10 zburatori, ei se intilnesc pe dealurile din Popricani. In weekend sau concedii, impatimitii de zbor se bucura de citeva minute de libertate. Fie ca au citit intr-o revista, fie ca au vazut pe internet, tinerii au fost atrasi de noua provocare. Pentru ca la Iasi nu exista o scoala de zbor sau instructori de parapanta, majoritatea zburatorilor au invatat singuri sa minuiasca aripa. Pionierul parapantei iesene Printre cei 10 parapantisti ieseni se numara si Stefan Adam. Dupa ce a citit intr-o revista, el s-a decis sa incerce. „Am citit acum cinci ani intr-o revista un articol despre parapanta si mi-am dat seama ca era ceva ce-mi doream de mult. Acolo erau date si citeva site-uri de specialitate", spune Stefan. Pe internet si-a gasit si prima „aripa", tocmai la Bucuresti. Practic, pentru a-si lua prima parapanta, Stefan a renuntat la o camera video, pe care i-a dat-o unui bucurestean. In schimb, a primit o parapanta de scoala. Timp de jumatate de an a fost invatacel, un amic din Piatra Neamt fiind cel care l-a invatat sa zboare. Cazaturile nu au intirziat sa apara, insa in timp Stefan a devenit unul dintre cei mai buni parapantisti din Iasi. Cu timpul, a renuntat la dealurile din Popricani si a zburat in numeroase alte locuri din tara. „Am zburat la Vatra Dornei, Ceahlau, Costinesti, Baia Mare, Tulcea (Dealu Mare), Fagaras, Brasov, Miercurea Ciuc, Arad, iar in afara tarii doar la Chamonix, linga Mont Blanc. Cel mai sus am zburat la 2.200 metri fata de aterizare, 3.000 de metri fata de nivelul marii, iar cu paramotorul am fost la 4.100 metri fata de nivelul marii si 4.000 metri fata de decolare/aterizare", precizeaza Stefan. „Caram parapanta cu tramvaiul" Dragos Peptanariu a invatat singur sa zboare. „Pasiunea mea e mai veche, initial m