Ben Bernanke, seful Fed (banca centrala a SUA) a declarat recent ca vor fi luate toate masurile posibile pentru a linisti piata financiara. Aceasta afirmatie vine dupa injectii de lichiditate facute de FED, BCE si alte banci centrale. Indicii graiesc despre amploarea framantarilor din pietele financiare, despre o criza de incredere. Fonduri de investitii si-au inghetat operatiunile sau au colapsat. Dobanzile pe termen foarte scurt (overnight) au crescut subit in SUA si in zona euro. Numai interventiile celor doua mari banci centrale au readus dobanzile overnight la nivelurile dorite. Linii de finantare pentru mari tranzactii (asa-numite leveraged buyout) au fost drastic taiate si banci, intre ele, si-au diminuat apetitul pentru refinantare. Nu in cele din urma, pe piata ipotecara din SUA rata esecurilor (numarul celor care nu pot rambursa creditele luate) a crescut simtitor. Presedintele Bush Jr. a cerut sa se gaseasca o modalitate de a ajuta cetatenii americani sa-si refinanteze, in conditii mai bune, ipotecile.

Originea imediata a turbulentelor poate fi localizata in piata ipotecara din SUA, in asa-numita sub-prime market, care deserveste clienti cu bonitate indoielnica. Dar cauzele sunt mai profunde pentru a intelege ce a subminat increderea (trust) pe pietele de credit din SUA si Europa.

Un sistem financiar, fie ca se bizuie mai mult pe piete de capital, fie mai mult pe banci, are rolul de a misca surplusul de lichiditate de la cei ce economisesc la cei ce au nevoie de mai multe resurse (pentru consum, sau pentru investitii). Intermedierea trebuie sa fie transparenta, iar nivelul dobanzilor (ce acopera diverse orizonturi de timp) ar concilia dorinta unora de a se imprumuta cu inclinatia altora de a renunta la o parte din resursele proprii pe o perioada de timp. Bancile si pietele de capital (prin tranzactionare de obligatiuni) asigura aceasta int