Conducătorii Partidului Social Democrat se reunesc la Bran, o locaţie devenită clasică din 2005, şi hotărăsc – într-o unanimitate copleşitoare – că prioritatea toamnei 2007 este dărâmarea guvernului Tăriceanu II. Că acum nu mai mult de trei luni PSD a sprijinit acest guvern împotriva moţiunii de cenzură a democraţilor nu are nici o importanţă. Important este că liderii social-democraţi vor sânge. Ei au avut ideea majorării substanţiale a pensiilor, guvernul a pus-o în aplicare, dar în sondaje nu se vede nimic pentru social-democraţi, doar o umbră de simpatie pentru liberali. Mai mult decât o moţiune de cenzură: preşedintele partidului, Mircea Geoană, se afirmă ca prim candidat la funcţia de prim-ministru. Raţionamentul de la Bran este deci următorul: noi am avut ideea majorării pensiilor, pensiile se vor mări, nu am primit nimic în schimb pentru această iniţiativă, punem moţiune de cenzură, preşedintele Băsescu îl va numi pe Mircea Geoană prim-ministru şi noi vom conduce România în următorul an şi jumătate. Sau, pe scurt, am dat pensii, vrem guvernarea.

În paragraful anterior, am scris „raţionament“ cu respect faţă de cititori. Raţionamentul este o procedură logică prin care din cel puţin trei judecăţi se deduce o concluzie nouă, neaşteptată. Raţionamentele sunt simple, dar cea mai mare parte a lor sunt false. Raţionamentele sunt false din cauza falsităţii judecăţilor participante.

Dar, cu tot respectul, raţionamentul de la Bran nu este o procedură logică. Este o însăilătură de fraze fără legătură deductivă între ele, care contrazic până şi teoriile sociologice.

PSD a avut într-adevăr iniţiativa majorării pensiilor cu procente importante. Dar aceste majorări vor avea un efect în sondajele politice la sfârşitul lunii septembrie 2007 (influenţă mică, pentru că puţine pensii se majorează începând cu 1 septembrie 2007) şi, în special, la sfârşitul lunii