Consemnata de Traditia Bisericii, nasterea Maicii Domnului s-a petrecut la "plinirea vremii", la momentul în care omenirea astepta si era pregatita pentru venirea unui Mântuitor, care sa-i scoata de sub povara pacatului si a decaderii morale. Pentru aceasta, era nevoie de o fecioara curata care sa-L nasca pe Fiul lui Dumnezeu si care a fost Sfânta Maria. Parintii ei, Ioachim si Ana, desi batrâni fiind, nu încetau sa se roage pentru ca Dumnezeu sa le daruiasca un copil, pentru ca faptul de a nu avea copii era socotit de catre vechii evrei drept un blestem. Dumnezeu le-a ascultat rugaciunea si a dezlegat neputinta lor, "caci la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta." Astfel, Fecioara s-a nascut din starea lor de rugaciune si prin binecuvântarea dumnezeiasca. Asa a venit pe lume cea care L-a nascut pe Mântuitorul Hristos, Fecioara Maria, Împarateasa tuturor sfintilor, mijlocitoarea catre Dumnezeu a tuturor oamenilor, sprijinitoarea celor pacatosi, cea pe care Biserica o numeste "mai cinstita decât heruvimii si mai marita fara de asemanare decât serafimii". Maica Domnului a intrat în lume purtând, asemenea tuturor celorlalti oameni, povara pacatului stramosesc. Prin virtutile si sfintenia vietii ei, a biruit însa orice ispita, orice pacat, agonisind har si ramânând fara pata, "fara prihana", "preacurata". Ca urmare a acestei biruinte, Dumnezeu a ales-o si s-a adresat ei pentru ca Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu sa se poata întrupa din ea. Pentru aceasta, la Întrupare, Maica Domnului a fost curatita de pacatul stramosesc si de urmarile lui de Duhul Sfânt. Sarbatoarea Nasterii Maicii Domnului este prima mare sarbatoare a anului bisericesc, care începe la 1 septembrie.
Autori: R.H.
Consemnata de Traditia Bisericii, nasterea Maicii Domnului s-a petrecut la "plinirea vremii", la momentul în care omenirea astepta si era pregatita pentru venirea unui Mântui