Intrarea României în UE va moderniza, cu siguranţă, şi economia neoficială, schimbându-i structura. Rămâne de văzut în ce măsură aderarea va influenţa proporţia veniturilor scăpate de sub controlul statului. Ţăranul care îşi vinde produsele la târg sau în piaţă, menajera sau bona plătite „la negru“, comercianţii de ţigări „fără timbru“, prostituatele din colţul străzii, instalatorul care nu îţi dă niciodată factură sau magazinel

Intrarea României în UE va moderniza, cu siguranţă, şi economia neoficială, schimbându-i structura. Rămâne de văzut în ce măsură aderarea va influenţa proporţia veniturilor scăpate de sub controlul statului.

Ţăranul care îşi vinde produsele la târg sau în piaţă, menajera sau bona plătite „la negru“, comercianţii de ţigări „fără timbru“, prostituatele din colţul străzii, instalatorul care nu îţi dă niciodată factură sau magazinele unde rareori primeşti bon fiscal pentru ce ai cumpărat sunt numai câteva exemple de tranzacţii care se plasează în afara controlului autorităţilor.

Cea mai mare parte a lor sunt incluse în aşa-numita „economie ascunsă“. Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), aceasta a reprezentat, în 2005 şi 2006, circa 16% din PIB.

Dacă la evaziunea fiscală şi munca în clandestinitate se adaugă veniturile obţinute de pe urma unor activităţi criminale şi produsele destinate autoconsumului, avem de-a face cu ceea ce specialiştii numesc economie subterană. În funcţie de metodele utilizate, dimensiunile acesteia variază mult. „Proporţiile economiei subterane din România variază între circa 20% din PIB, folosind modelul consumului de energie, şi 45% din PIB, pe baza modelului monetar“, afirmă profesorul Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române, într-o lucrare prezentată la Unive