În timp ce unii copii colindă magazinele, alături de părinţii lor, pentru a cumpăra uniforma, rechizitele şi hainele pentru prima zi de şcoală, alţii se roagă să se întâmple o minune, atfel încât să meargă la şcoală. Beatrice are 8 ani, locuieşte în cartierul Ferentari şi ar fi trebuit să meargă, din toamnă, în clasa a II-a. Pentru că părinţii i-au abandonat pe ea şi pe cele trei surori şi un frate, iar unchiul care are grijă de ei trebuie să muncească pentru a-i întreţine, ea este nevoită să înceapă şcoala vieţii.
Din 15 septembrie, în fiecare zi, ea va trebui să aibă grijă de Gabriela şi Ana-Maria, surorile ei, de cinci, respectiv trei ani, care nu au fost primite la grădiniţă, în loc să meargă la şcoală. „Vreau să merg la şcoală de plăcere! Îmi place să învăţ, dar trebuie să am grijă de surorile mele. Mătur, le dau de mâncare, le mai duc la magazin!”, ne-a spus fetiţa, zâmbind trist. Soare, fratele ei mai mare, în vârstă de 10 ani, are mai mult noroc şi va merge în continuare la şcoală.
Poate pentru că sunt rromi şi băieţii au mai multe drepturi decât fetele. El ar fi trebuit să fie clasa a III-a, dar va repeta clasa a II-a. Sacrificiul impus lui Beatrice este de neînţeles pentru ea. „Beatrice rămâne ajutorul meu, ca să meargă la şcoală cealaltă soră a ei, Nicoleta. Plânge şi spune că vrea să o dau şi pe ea la şcoală! Pe toţi i-aş da, dar nu am cum!”, ne-a spus unchiul lor, Savu Pieptănaru. Deja a cumpărat ghiozdane şi haine pentru Soare şi Nicoleta. Au mai rămas de cumpărat rechizitele.
Pe lângă cazurile de acest fel există, în acelaşi cartier, şi cazuri în care părinţii nu au bani pentru a-şi pregăti copiii de şcoală. „Am o mulţime de astfel de cazuri în clasa mea. Părinţii nu au un serviciu stabil şi nu reuşesc să le asigure copiilor strictul necesar”, ne-a spus Mihaela Duică, dirigintă la clasa a VII-a, în Şcoala 136. Anul trecut, dirigint
