» Un vechi lacas uitat pe tarmurile bulgaresti pastreaza coordonatele simplitatii romanesti, scaldat intr-o frumusete pura.
» Pictori din intreaga tara s-au reunit pe malurile Nisipurilor de Aur pentru a pune pe panza legendele fermecatoare ale Balcicului.
Parfumul imbietor al unor taramuri de vis, incarcatura cu valente nobile, chiparosii, valuri stalucitoare ce se sparg in stancile de calcar alburiu, nisipuri din aur ce ascund taine de mii de ani, cartiere taranesti ale caror case mici si aglomerate sufoca privelistea, stradute intortocheate pavate cu piatra, toate invaluite de o lumina rabdatoare dar plina de intensitate sunt doar cateva cuvinte ce descriu farmecul discret-oriental pe care un mic orasel il poate avea. "Balcicul m-a facut sa ma gandesc ca trebuie sa ma intorc acolo sa pictez peisajul care imi provoaca o stare de uimire permanenta..." , a declarat Marilena Murariu, artist plastic
Comoara Romaniei, risipita in Bulgaria
Balcic (sau Balchik in limba bulgara), este locul situat pe tarmul Marii Negre, in Bulgaria, la circa 60 de km de Vama Veche. Intre anii 1913 – 1940 a apartinut Romaniei, in urma celui de-al doilea razboi balcanic (iunie - august 1913). In 1940, Cadrilaterul, inclusiv Balcicul, a fost redobandit de Bulgaria. An de an, mii de turisti din intreaga lume sunt uimiti de frumusetile peisajele micului orasel, savurand linistea pe care nu se asteptau sa o gaseasca. Dar Balcicul nu este doar o statiune estivala apreciata in regiune, ci si un taram imbibat de o istorie fascinanta si plina de evenimente. Primele marturii despre existenta Balcicului dateaza din secolul VI dHr, din perioada dominatiei elene. Atunci orasul purta numele de Kmuni sau Krounoi, dupa cuvantul grecesc insemnand izvor, datorita numarului mare de izvoare din regiune. Mai tarziu numele va fi schimbat in Dionisopolis, dupa numele zeului e
