Hărşova este acum doar un orăşel prăfuit, in care timpul insuşi pare să fi murit, răpus de plictiseală. Pentru arheologi insă, aici este un adevărat "Eldorado" autohton. Un ţinut fabulos, ale cărui comori nu sunt niscai tone de metale preţioase, ci relicvele rămase de pe urma a şapte milenii de civilizaţie.Â
Turistul care aleargă grăbit pe drumul spre Litoral vede in Hărşova doar un orăşel prăfuit, in care timpul insuşi pare să fi murit, răpus de plictiseală. Pentru arheologi insă, aici este "El Dorado", un ţinut fabulos ale cărui comori ascunse adănc sub pămănt nu sunt niscai tone de metale preţioase, ci relicvele rămase de pe urma a şapte milenii de civilizaţie.
La Hărşova, localnicii de astăzi calcă neştiutori peste un al doilea oraş. Un oraş subteran, populat cu umbrele tainice ale unor timpuri de mult apuse. Umbre care, pentru ochii pregătiţi să le vadă, sunt la fel de vii ca oamenii care trăiesc sus, la lumina zilei. "Cetatea Morţilor", ascunsă in malul Dunării, este o aşezare cosmopolită, cu "locuitori" de toate neamurile care, după ce au roit căteva mii de ani prin lume, s-au aşezat aici ca să-şi petreacă restul eternităţii. "Obiectivul" cel mai vizibil este Carsium, o cetate impresionantă care, inălţată fiind de romani in primele decenii ale erei noastre, a "funcţionat" aproape neintrerupt pănă in 1829. Restul vestigiilor sunt incă sub pămănt, unde "hibernează" discret, aşteptănd ca arheologii să le readucă la viaţă. Sunt urmele nenumăratelor culturi şi civilizaţii care s-au perindat pe aici de la inceputul lumii pănă aproape de zilele noastre. Spectaculosul patrimoniu subteran este completat de căteva cimitire străvechi, ai căror "locatari" le-au ocupat rănd pe rănd in ultimii 3.800 de ani. Dintre toate aceste comori arheologice, "perla coroanei" este insă "Tell"- ul neolitic: o colină artificială ridicată in timp
