Lipsa unei poziţii argumentate în privinţa organismelor modificate genetic ne costă zeci de milioane de euro Ca în toate subiectele sensibile, şi în cazul OMG-urilor, politica României

Lipsa unei poziţii argumentate în privinţa organismelor modificate genetic ne costă zeci de milioane de euro

Ca în toate subiectele sensibile, şi în cazul OMG-urilor, politica României este să voteze pentru... abţinere. Politica "ca românul, imparţial" începe însă să nu mai meargă în Europa: azi abţinere, mâine abţinere, până când nu o să mai fim luaţi în seamă.

Februarie 2007. România, prin ministrul mediului, votează "abţinere" - singura abţinere - la reuniunea Consiliului UE în care se dezbate prelungirea dreptului Ungariei de a interzice utilizarea pe teritoriul său a porumbului modificat genetic Mon 810. Acest soi are liber în UE din 1998, iar în România se cultivă din acest an, odată cu aderarea.

Iulie 2007. România, prin ministrul agriculturii, votează "abţinere" la reuniunea Consiliului UE în care se dezbate "plasarea pe piaţă pentru uz industrial a cartofului modificat genetic pentru îmbunătăţirea conţinutului de amilopectin din amidon".

În domeniul organismelor modificate genetic, românii încearcă o politică proprie în care prevalează "să nu supărăm Bruxelles-ul". În cazul porumbului, Comisia Europeană are o poziţie clară - Ungaria a cerut în 2005 activarea clauzei de salvgardare, dar, pentru că de atunci nu a adus dovezi ştiinţifice ca să-şi argumenteze poziţia, trebuie să renunţe la clauză (pentru a nu obstrucţiona comerţul).

În cazul cartofului modificat, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA) a exprimat, încă din 2006, o opinie favorabilă - "din toate probele prezentate, a rezultat că este improbabil să aibă efecte adverse asupra sănătăţii oamenilor şi animalelor sau asupra mediului, în contextul utilizării propus