Lipsa fondurilor pentru restaurare fac ca numeroase monumente istorice de pe teritoriul Hunedoarei să se degradeze pe zi ce trece. Printre comorile cu care se laudă judeţul Hunedoara sunt cele două capitale antice, ale Regatului Dac şi Daciei romane - Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Parcul Naţional Retezat, Cetatea Colţ, Cetatea Devei, Castelul de la Săntămărie Orlea, bisericile de la Densuş, Crişcior, Strei, Ribiţa, Lăpugiu de Jos.
Lipsa fondurilor pentru restaurare fac ca numeroase monumente istorice de pe teritoriul Hunedoarei să se degradeze pe zi ce trece. Printre comorile cu care se laudă judeţul Hunedoara sunt cele două capitale antice, ale Regatului Dac şi Daciei romane - Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Castelul Huniazilor, Parcul Naţional Retezat, Cetatea Colţ, Cetatea Devei, Castelul de la Săntămărie Orlea, bisericile de la Densuş, Crişcior, Strei, Ribiţa, Lăpugiu de Jos.
In jur de 160.000 de turişti au vizitat anul trecut Castelul Corvinilor. Mai bine de 70 la sută dintre ei au fost străini, cei mai mulţi veniţi din Ungaria. Cifra, deşi triplă faţă de cele inregistrate cu 10 ani in urmă, nu este pe atăt de mare pe căt ar merita un monument ca şi castelul, unic in sud-estul Europei.
Din păcate, in ultimii şase ani, monumentul nu a primit niciun leu din partea autorităţilor centrale, pe motiv că este revendicat. Practic era vorba despre o cerere depusă de o persoană din Tărgu Jiu, care pretindea că este urmaş al familiei Corvinilor şi cerea ca monumentul să-i fie restituit conform Legii nr. 10/2000, care prevedea retrocedarea imobilelor confiscate abuziv de către regimul comunist. Or, Castelul Huniazilor a intrat in proprietatea statului romăn in anul 1918, imediat după Marea Unire, iar ultimii descendenţi ai familiei lui Iancu de Hunedoara
