Unul dintre politicienii de prim-plan ai Romaniei, care se bucura in sondaje de o credibilitate de cel putin 51 la suta, s-a referit la 6 august 2007, la Marasesti, la o parte dintre "actorii" politici din perioada 1914-1916, concluzionand: "Inceputul ostilitatilor din Primul Razboi Mondial ne-a gasit cu o armata nepregatita, din cauza politicienilor inconstienti". Pe aceasta tema, publicam incepand cu acest numar fragmente din volumul lui Catalin Fudulu, intitulat Anghel Saligny (1854-1925). Aspecte din activitatea sa, in pregatire la Editura Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane.
Observatiile generalului Rudeanu
Cei care au fost la putere in perioada respectiva nu sunt greu de identificat: reprezentantii Partidului National Liberal, condusi de Ion I.C. Bratianu (1864-1927). Esecul campaniei din 1916 apartine insa atat politicienilor, acuzati de coruptie, cat si unor ofiteri incompetenti, cum a fost cazul generalului Dumitru Iliescu (1865-1940). La aceste doua aspecte se adauga faptul ca aliatii au fortat intrarea Romanei in razboi, intr-un moment in care inzestrarea armatei romane inca nu se finalizase.
Problema inzestrarii armatei romane s-a pus in mod serios dupa Campania din 1913. Dotarea s-a accelerat dupa evenimentele de la Sarajevo, cand Francisc Ferdinand, arhiducele mostenitor de Austria, si ducesa de Hohenberg, sotia acestuia, au fost asasinati in timp ce vizitau orasul, la 28 iunie 1914, de studentul bosniac Gavrilo Princip (1894-1918), membru al unei societati secrete care tinea de miscarea nationalista iugoslava. Serbia nu a acceptat ultimatumul Austro-Ungariei, intre cele doua state intervenind starea de razboi, la 28 iulie 1914.
Romania, desi aderase la Tripla Alianta in 1883, a ramas neutra fata de conflict, in baza hotararii Consiliului de Coroana de la Sinaia (3 august 1914)
