Ca sa fiu sincer, n-am prea mare incredere in reforma invatamantului romanesc (ma voi referi deocamdata doar la nivelul sau preuniversitar) promovata in aceasta perioada de noul ministru liberal Cristian Adomnitei. Ma voi stradui in acest articol sa-mi arat motivele scepticismului, care sunt multiple si pe planuri foarte diferite.
In primul rand, n-am incredere in guvernul monocolor si ultraminoritar din care tanarul ministru liberal face parte. Dupa parerea mea, guvernul Tariceanu, chiar presupunand ca este bine intentionat, are o foarte ingusta baza de resurse umane.
Odata cu retragerea ministrilor PD de la guvernare si cu scindarea liberalilor in cele doua fractiuni adverse, guvernul a suferit o hemoragie enorma de valori.
Unele dintre ele au fost inlaturate intentionat de catre primul-ministru. Ma refer in primul rand la fostul ministru al justitiei Monica Macovei, a carei extraordinara prestatie a fost admirata nu doar de mine si de electoratul romanesc, ci de intreaga Europa.
Ar trebui sa-i ridicam un monument acestei femei curajoase care, cat a fost lasata sa lucreze, a pornit justitia romaneasca pe singurul drum pe care ea ar trebui sa mearga: aducerea in instanta si condamnarea celor ce incalca legile tarii, indiferent de pozitia sociala si de averea acestora. In locul ei a fost adus ieseanul Tudor Chiuariu, in misiune limpede, dupa parerea mea.
Impreuna cu ministrul sanatatii si cel al invatamantului, el formeaza tripleta infernala a actualului guvern si dovada evidentului sau esec.
Apoi, n-am incredere, direct, in persoana noului ministru. E straniu ca guvernul liberal n-a gasit nici macar un singur profesor de meserie care sa cunoasca scoala nu doar din amintiri din copilarie, ca sa-l puna ministru. Pana si madam Andronescu, cu toate pacatele ei, fusese macar profesoara.
Cel
