Datele despre românii care trãiesc pe strãzile Europei devin, pe zi ce trece, mai îngrijorãtoare. Unul dintre statele cu cea mai mare pondere de români care trãiesc dupã bunul plac al întîmplãrii este Italia. Publicatia online „Wanted in Rome” a fost creatã special pentru aceastã categorie a strãinilor. Conform datelor furnizate de aceastã publicaþie, aproape 7. 000 de persoane fãrã adãpost îsi duc existenta, în acest moment, pe strãzile Romei. Dintre acestia, 40% sînt români. Si, ce e mai trist, o buna parte dintre ei sunt botosaneni de-ai nostri . Acestia îsi gasesc foarte greu de lucru daca nu au un angajament ferm. Dupa români, polonezii, sunt în proportie de 7% si ucrainienii, care sînt în proportie de 5%. Peste jumãtate din persoanele fãrã adãpost din Roma s-au instalat în centrul istoric, la Flamino, Parioli, Pinciano, Salario, Trieste si Prati sau în statiile de metrou Tiburtina, Tuscolana si Ostiense, a declarat Guerino di Tora, directorul asociatiei catolice „Caritas”. În urma unui studiu efectuat de aceastã asociatie, aprox. 65% din persoanele fãrã adãpost au vîrste peste 36 de ani, iar majoritatea sînt bãrbati. În Roma, situatia a scãpat de sub control: în 2007, numãrul persoanelor fãrã adãpost este cu 3.000 mai mare decît era în 2003.
Autori: Ana-Maria CHIRVASE- Milano
Datele despre românii care trãiesc pe strãzile Europei devin, pe zi ce trece, mai îngrijorãtoare. Unul dintre statele cu cea mai mare pondere de români care trãiesc dupã bunul plac al întîmplãrii este Italia. Publicatia online „Wanted in Rome” a fost creatã special pentru aceastã categorie a strãinilor. Conform datelor furnizate de aceastã publicaþie, aproape 7. 000 de persoane fãrã adãpost îsi duc existenta, în acest moment, pe strãzile Romei. Dintre acestia, 40% sînt români. Si, ce e mai trist, o buna parte dintre ei sunt botosaneni de-ai nostri . Acestia îsi gas