A dirijat coruri, iar exerciţiul acesta a ajutat-o atunci cănd a apărut in faţa publicului ca realizator şi prezentator de emisiuni de televiziune.
A dirijat coruri, iar exerciţiul acesta a ajutat-o atunci cănd a apărut in faţa publicului ca realizator şi prezentator de emisiuni de televiziune.
Â
Dragostea Niculinei Merceanu pentru folclor s-a infiripat in primii ani de viaţă. "Pănă la colectivizare, mama avea o făbricuţă de prelucrat gogoşile de viermi de mătase. Din primăvară şi pănă toamna, la noi acasă veneau femei de pe toată Valea Dunării şi a Oltului. Din măinile mamei mele, inălbite şi dospite de apa fierbinte, am văzut ieşind cele mai fine fire de borangic. Din ele, oltencele işi ţeseau marame care le sporeau frumuseţea. Aveam să le port şi eu mai tărziu. De la femeile care poposeau la făbricuţă am auzit cele mai frumoase poveşti, descăntece şi căntece populare, spune ea" Harul interpretării l-a moştenit de la mama ei. Dar Niculinei nu i-a fost de ajuns doar să cănte. Deşi in 1968 a participat la primele două etape ale concursului tv de muzică uşoară "Steaua fără nume", a realizat că o interesează şi mai mult să descifreze muzica, aşa că a mers la Conservator, la clasa de "Pedagogie, Muzică vocală şi instrumentală, Muzicologie".
DOCUMENTE. Imediat cum a terminat facultatea, a primit repartiţie la o şcoală in oraşul natal, Corabia, dar a fost repede remarcată şi chemată la Bucureşti. "Doream să cănt pe scenă, la televizor, să apar in faţa publicului. O intămplare fericită a făcut să-l intălnesc pe preşedintele de atunci al televiziunii, care mi-a spus să vin să realizez o emisiune de folclor." In 1990, in martie, a făcut prima emisiune, "Muzica pentru toţi... iubitorii muzicii populare", la TVR 1. "Apoi am vrut mai mult, să realizez documentare, să vorbesc despre ce inseamnă folclorul muzical, dar şi cultura tradiţională, to
