Majoritatea aeroporturilor mari din România investesc în extinderea capacităţii, proiectele bazându-se atât pe investiţii private, cât şi pe fonduri de la Uniunea Europeană Cu o

Majoritatea aeroporturilor mari din România investesc în extinderea capacităţii, proiectele bazându-se atât pe investiţii private, cât şi pe fonduri de la Uniunea Europeană

Cu o infrastructură a transportului aerian care a pierdut în ultimii ani pasul cu dezvoltarea, autorităţile se văd obligate ca în următorii ani să finalizeze proiectele de extindere a celor mai importante aeroporturi.

Conştientizând că, dacă îşi pune la punct căile de acces aeriene, în mod automat îşi garantează şi investiţiile viitoare din economie, România plusează şi pune la bătaie în zona dintre Brăila şi Galaţi unul dintre cele mai curajoase proiecte private din domeniu: cel mai mare aeroport din Europa Centrală şi de Est.

În România există 17 aeroporturi. În afară de cele din Capitală şi Cluj-Napoca, care au reuşit cât de cât să ţină pasul cu timpul pentru a nu rămâne mult în urmă din punctul de vedere al dotărilor, majoritatea dintre ele pot fi considerate ca fiind necompetitive.

Astfel, în ultimii ani, când în economia românească nuanţele trendurilor ascendente au început să capete contururi accentuate, s-a făcut simţită din ce în ce mai mult lipsa unor aeroporturi moderne care să pună "umărul" la dezvoltarea regiunilor unde operează.

Ca o oglindă a situaţiei de subdezvoltare în care se află infrastructura aeronautică din ţară, stă comparaţia dintre Capitală şi provincie. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Transporturilor, în România au fost procesate pe tot parcursul anului trecut 21.165 de tone de marfă prin terminalele celor opt aeroporturi care dispun de această facilitate.

Din acest total, numai Bucureştiul a reuşit să proceseze peste 85%. Cauza? Aeroport