Dezbaterile „fierbinţi” pe marginea patrimoniului, finanţării şi desemnării conducerii universităţilor din România au atins, la sfârşitul săptămânii trecute, punctul culminant, dar, din fericire, şi-au găsit cel puţin deocamdată şi o rezolvare.
Întâlnirea de la Costineşti, la care au participat liderii organizaţiilor studenţeşti, biroul CNR, liderii „Alma Mater” şi, bineînţeles, conducerea MECT, s-a finalizat „măcar cu un punct de vedere comun asupra principiilor, pe care se va axa viitoarea lege a învăţământului superior”, după cum spunea ministrul Adomniţei.
Sâmbătă, timp de 12 ore, cei 10 reprezentanţi ai ANSOR şi UNSR „au dialogat” constructiv cu cei 10 reprezentanţi ai Consiliului Rectorilor, dar şi cu ministrul şi secretarul de stat, chiar dacă studenţii de la UNSR cer demisia acestuia din urmă. N-au lipsit, evident, nervii întinşi, săgeţile mai mult sau mai puţin ascuţite, ca şi părăsirea mesei de către secretarul de stat Dumitru Miron, din cauză de meci.
Dacă despre dezbateri s-ar putea spune câte-n lună şi-n stele, despre textele finale ale articolelor de lege nu se poate spune altceva decât ceea ce a reieşit şi s-a adjudecat, ca formă finală.
Conducerea executivă a universităţilor – şi prin vot, şi prin concurs
Adepţi ai desemnării conducerii universităţilor prin vot s-au dovedit a fi, în principal, reprezentanţii „Almei Mater”.
Răzvan Bobulescu, liderul federaţiei sindicale, spune că doar această manieră poate asigura un management performant. De cealaltă parte, unii dintre rectorii prezenţi au spus că, totuşi, concursul poate duce la o profesionalizare a acestei funcţii.
MECT a susţinut în continuare varianta desemnării prin concurs a conducerii executive, dar, până la urmă, s-a optat pentru ca această dilemă să fie rezolvată de Carta universitară, care va decide cum se desemnează conducerea executivă, a
