Într-o eră a tehnologiei avansate, s-a constatat că discurile de pick-up au revenit pe piaţă Conform unui studiu realizat recent de americani, LP-urile pe vinil constituiau doar un

Într-o eră a tehnologiei avansate, s-a constatat că discurile de pick-up au revenit pe piaţă

Conform unui studiu realizat recent de americani, LP-urile pe vinil constituiau doar un procent din vânzările anuale ale industriei muzicale, dar acest număr s-a dublat în ultimii ani şi se află într-o continuă creştere.

Tot mai multe case de discuri scot viniluri cu cele mai bune melodii ale artiştilor de care se ocupă şi chiar promo-mixuri pentru a testa dacă unele cântece au şansa de a pătrunde în topuri, cu două-trei luni înainte de lansarea oficială a materialului discografic.

Pentru un colecţionar adevărat sau pentru un fan înrăit al unui artist sau al unei trupe, câteva discuri sunt obligatorii la colecţie. În străinătate, vinilul este, încă, la mare căutare, pe când, la noi, putem spune că avem de-a face cu o specie pe cale de dispariţie.

Electrecord militează pentru noua tehnologie

În ultimii ani, putem număra pe degete puţinele apariţii pe vinil, imprimate de artişti ca Nicu Alifantis, Alexandru Andrieş, trupa Paraziţii. Aceste materiale au fost însă realizate în afara graniţelor ţării.

În România, cele mai multe discuri au fost lansate între anii 1960 şi 1980.

Cea mai veche casă de discuri autohtonă, Electrecord, a sistat producţia de viniluri încă din 1996, şi s-a orientat exclusiv spre muzica pe format de casetă, iar apoi digital, adaptându-se la cerinţele pieţei tehnologice.

Românul vinde discurile la kil

La noi, vinilurile se comercializează astăzi mai ales în regim angro pe internet, unde, preţul a 400 de discuri ajunge la suma de 300 de euro. În străinătate, dacă un disc poartă un nume celebru de artist, preţul unu