MISA lui Grig Bivolaru, exilat in Suedia, suferă un continuu şi ireversibil proces centrifug. Marea afacere din spatele practicanţilor integrării in absolut ii incaieră pe disidenţi cu susţinătorii gurului. Lupta facţiunilor rivale se poartă in culise şi pe internet. Cioburi de Misa, in patru zări
Acum căţiva ani, cănd am avut o discuţie de mediere cu nişte apropiaţi ai lui guru Grig Bivolaru, ăia imi tot băgau sub nas o foaie trasă la xerox din care rezulta că apropiatul lor Narcis Tarcău se căpătuise cu titlul de "swami" (in traducere literală stăpăn) de la nuâş ce mare iluminat indian. Ideea era că "uite domâle, şcoala luâ Grig e unanim recunoscută internaţional".
Intre timp, după ani de pertractări, in 2004, autorităţile au binevoit să năpădească in sfărşit peste ciorba de ilegalităţi care fierbea in cazanul MISA şi in oliţele de noapte ale organizaţiilor conexe. Intr-o primă fază, după ce guru s-a transfugit prin ţările reci, ciracii săi păreau solidari. Manifestau langa prin oraş, intreţineau in răndul fraierilor care puseseră botul la gargara lor o atmosferă paranoică, din care rezulta că MISA duce o luptă planetară cu şerpilienii, masoneria, Iluminaţii din Bavaria, sioniştii şi Grupul Bilderberg la un loc. Numai că reptila din Tărtăşeşti nu mai controla direct hăţurile financiare, aşa că membrii cercului său de intimi rămaşi prin patria-mumă au inceput să-şi dea la gioale.
TRANDAFIR DE LA THAILANDA. Mai intăi, a căpătat importanţă in mişcare un domn Mihai Stoian, trăitor prin Danemarca. El a fost un fel de interfaţă a batracianului refugiat in Suedia. Cum nu era dat in urmărire aici, putea să joace rolul de curier al lui Grig, atunci cănd acesta intra in pana prostului cu "energiile subtile" prin care comunică, spune el, cu adepţii. Purtătorul de ucazuri sfinte i-a şopocăit probabil urmăritului exilat că băie
