Managerii romani nu-si asuma riscuri, consuma timp cu sarcini inutile si sunt tributari unui stil autocrat de conducere, bazat pe ierarhii stricte si individualism.
Doi cercetatorii de la Universitatea britanica Westminster lucreaza la un studiu despre leadership si managementul resurselor umane in Romania postdecembrista, intitulat "Management Culture in Romania: Patterns of Change and Resistance". Iar rezultatele partiale ale cercetarii nu sunt tocmai imbucuratoare pentru noi.
"Oamenii din companiile romanesti gasesc de multe ori solutii la diferite probleme, dar le este teama sa faca sugestii... Managerilor le este frica sa isi asume riscuri, desi ar fi in avantajul lor uneori", spune un HR manager roman.
In acelasi timp, senior managerii unei companii de bere se plang ca pana si sefii lor asteapta sa li se spuna ce sa faca, evitand sa isi asume responsabilitatea pentru deciziile lor, in special de teama de a nu face greseli si de a nu fi pedepsiti. In consecinta, o mare parte din deciziile care trebuie luate in cadrul unei organizatii sunt pasate dintr-o parte intr-alta, pana cand o decizie devine inevitabila.
Aceasta pasivitate este expresia unei atitudini de tip "astep sa vad ce se va intampla", in special la nivel de pozitii de middle management, un fel de "ambivalenta strategica" pana lucrurile se asaza, de la sine, pe un anumit fagas.
Ierarhizarea excesiva este un alt pattern greu de zdruncinat in comportamentul angajatilor romani. "Pana de curand, exista un fel de regula nescrisa: niciodata nu iti priveai managerul direct in ochi. Acum, s-au mai relaxat lucrurile, dar oamenii sunt in continuare foarte politicosi, prea politicosi... Merg pe coridoare, iar oamenii fac un pas inapoi cand ma vad si saluta tacut dand din cap. Asteapta sa intri primul pe usa pentru ca le esti superior din punct de vedere ierarhic", spune
