Plenul Senatului a respins Ordonanta prin care Guvernul a modificat si completat, in decembrie 2006, Legea de infiintare a DIICOT in cadrul Ministerului Public. Proiectul de act normativ a starnit numeroase controverse inca de la adoptarea sa in Guvern, in timpul mandatului ca ministru al Justitiei al Monicai Macovei. Cele mai multe critici au fost iscate de articolul prin care se dadea procurorilor dreptul ca, fara avizul judecatorului, atunci cand exista indicii temeinice pentru savarsirea unei infractiuni, sa poata dispune masuri speciale de punere sub urmarire a conturilor bancare, interceptarea sau inregistrarea comunicatiilor, precum si accesul la sistemele informatice. Toate acuzatiile au fost respinse la momentul respectiv, atat de Ministerul Justitiei, cat si de Ministerul Public. Ordonanta DIICOT a determinat, insa, noi tensiuni intre Macovei si premierul Calin Popescu Tariceanu, acesta reprosandu-i, prin intermediul secretarului general de atunci, Radu Stroe, ca ar fi indus Executivul in eroare, neprezentand corect continutul actului normativ. Ulterior, textul Ordonantei DIICOT a fost supus unei dezbateri publice.
Deputatii au respins Ordonanta DIICOT pe motiv ca s-ar incalca unele drepturi fundamentale prevazute in Constitutie, precum dreptul la intimitate, la secretul corespondentei si la restrangerea doar in situatii speciale a drepturilor sau libertatilor cetatenilor. In prima faza, senatorii au fost si ei de acord cu aceasta decizie, pentru ca ulterior, dupa schimbarea din functie a ministrului Monica Macovei si venirea lui Tudor Chiuariu, sa decida in comisii inaintarea unei propuneri de adoptare a ordonantei. Mai ales ca au cazut de acord, avand in vedere "sensibilitatea" subiectului interceptarii convorbirilor telefonice, sa fie scoase din textul ordonantei articolele referitoare la acest lucru. Cu toate acestea, ordonanta DIICOT a "cazut" la
