Din lagărul de la Târgu Jiu nu a mai rămas decât o baracă de lemn. Nimic nu aminteşte că aici a fost unul dintre cele mai mari lagăre din ţară, unde 6.000 de refugiaţi polonezi s-au adăpostit din calea războiului, iar mari oameni de cultură şi lideri ai comuniştilor, care au ajuns apoi la conducerea ţării, au fost închişi.

GORJ. O singură baracă din lemn a mai rămas din lagărul de refugiaţi şi deţinuţi politici de la Târgu Jiu. Construcţia este lângă Cimitirul municipal din Târgu Jiu. Lângă aceasta se mai pot vedea pilonii din ciment de la altă baracă mistuită într-un incendiu petrecut în urmă cu câteva luni. Deşi lagărul a reprezentat un important episod din istoria ţării, mărturiile rămase sunt date uitării. Din toate clădirile care au format lagărul de la Târgu Jiu, acum nu mai există decât una singură. Baraca este din scândură, la fel cum erau toate construcţiile, dar nimic nu aminteşte că aici au stat mii de refugiaţi polonezi, care au fugit din calea războiului, iar, apoi, tot aici au fost în detenţie importanţi oameni de cultură, scriitori şi lideri ai comuniştilor, care au ajuns ulterior conducători de stat. Din păcate, clădirea este năpădită de bălării, iar în jurul ei sunt aruncate tot de felul de gunoaie şi de deşeuri de materiale de construcţii. De baracă este ataşată o magazie metalică. Autorităţile nu au pus nici măcar un panou informativ, pentru a aminti că aici a fost unul dintre cele mai mari lagăre din ţară.

Olimpia Bratu, directoarea Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural (DJCCPNC), a precizat că singura construcţie rămasă din lagăr nu este clasată în nici un fel: „Poate să se facă propunere de clasare a construcţiei respective, care, chiar dacă nu are o valoare artistică, are una istorică. Poate fi inclusă pe o listă a obiectivelor culturale de interes local“.

Dictatorii comunişti, închi