Criteriile în funcţie de care se construieşte un portofoliu editorial, în cazul colecţiilor renumite de literatură universală, demonstrează deschidere şi lipsă de prejudecăţi geo-culturale. În general, în demersul de generare a colecţiilor, editorii contabilizează mai multe posibile atuuri ce ar putea stârni interes în rândul cititorilor: valoarea internaţională a autorilor, titluri aflate în topul vânzărilor, romane care creează modă în Occident etc. Pentru al

Criteriile în funcţie de care se construieşte un portofoliu editorial, în cazul colecţiilor renumite de literatură universală, demonstrează deschidere şi lipsă de prejudecăţi geo-culturale.

În general, în demersul de generare a colecţiilor, editorii contabilizează mai multe posibile atuuri ce ar putea stârni interes în rândul cititorilor: valoarea internaţională a autorilor, titluri aflate în topul vânzărilor, romane care creează modă în Occident etc. Pentru alţii, elemente de o importanţă decisivă sunt ineditul, particularul, exoticul, în sensul căutării febrile a diferenţei şi originalităţii. Cu toţii au ceva în comun: intuiesc literatura veritabilă.

„În momentul de faţă, într-o lume tot mai dinamică, globalizată şi diversificată, nici un continent nu mai deţine monopolul valorii literare“, afirmă Livia Szasz, director editorial la Editura Curtea Veche şi coordonator al colecţiei „Byblos“. „Nu numai în economie, ci şi în zona culturală au răsărit «tigrii» asiatici, latino-americani şi celtici. Pe lângă literatura anglo-americană, atât de iubită de noi toţi - şi aici, desigur, subscrie şi anglista din mine -, există totuşi o geografie literară extrem de interesantă, apropiată nouă, dar încă nedescoperită pe deplin“, precizează Livia Szasz, făcând referire la nume precum ucraineanul Kurkov, ungurii Esterhazy, Marai şi Nadas, ruşii