"In trecut, sarea era cam ca si petrolul astazi, un factor de putere", a spus in deschidere directorul Muzeului de Istorie, Ioan Piso, a carui institutie gazduieste expozitia "Omul, Sarea si Istoria".
Cele mai vechi obiecte expuse in colectie dateaza din perioada neolitica, iar provenienta acestora difera, reunind elemente care vorbesc despre importanta sarii in tot spatiul romanesc. Expozitia este itineranta urmand sa colinde 17 muzee din toata tara, iar de la Cluj-Napoca va lua drumul Sighetului Marmatiei.
"In perioada romana si chiar inainte, sarea era ca un fel de moneda. Soldatii romani isi primeau remuneratia in sare. De aici s-a ajuns si la cuvantul salariu" a explicat istoricul Eugen Iaroslavschi, cel care a coordonat organizarea expozitiei de la Cluj.
Printre cele mai vechi obiecte expuse se afla si un jgheab de captare a saramurii, cu un mecanism rudimentar care ar uimi si pe cei mai intuitivi ingineri si care dateaza din preajma anului 1000 i.e.n. Din pricina ca a fost descoperit intr-o regiune cu multa sare, instalatia s-a pastrat integral, chiar din lemn fiind, impreuna cu mai multe ciocane de piatra cu care sarea era sfaramata din blocuri imense, dupa cum spune specialistul.
Iaroslavschi mai spune ca astfel de obiecte au mai fost descoperite in anul 1938 in localitatea Valea Florilor, dar erau mult mai recente. Ele provin din epoca dacica.
"In trecut, sarea era cam ca si petrolul astazi, un factor de putere", a spus in deschidere directorul Muzeului de Istorie, Ioan Piso, a carui institutie gazduieste expozitia "Omul, Sarea si Istoria".
Cele mai vechi obiecte expuse in colectie dateaza din perioada neolitica, iar provenienta acestora difera, reunind elemente care vorbesc despre importanta sarii in tot spatiul romanesc. Expozitia este itineranta urmand sa colinde 17 muzee din toata tara, iar de la C
