Sa ne imaginam, stimati cititori, ca J.K. Rowling, autoarea cunoscutului Harry Potter, ar fi interesata de fanii ei din Romania, in special de aceia care au in jur de paisprezece ani, si ar vrea sa stie cu ce fel de imaginar literar iau contact prin scoala si daca acesta este asemanator sau nu cu acela produs abundent de industria moderna sau postmoderna a comunicarii scrise si vizuale. S-ar putea opri la selectia de texte incluse la prima parte a variantelor de examen din cadrul testarii nationale din acest an, propuse de Serviciul National de Evaluare. Relevanta lor este sporita de faptul ca nu au devenit o problema pentru nimeni, ca nu au trezit nici o surpriza, nici macar din partea beneficiarilor educatiei prin scoala, obisnuiti, se pare, cu o asemenea literatura.
Descrierile de natura
Cu toate ca este interesata de genul epic, evident, J.K. Rowling ar citi (in traducere, se-ntelege) intii poezia. Ar constata ca este vorba, in proportie de 90%, de poezii care descriu natura, in timpul toamnei de predilectie, dar si al iernii si-al primaverii. Exista, de asemenea, o preferinta pentru doua momente ale zilei, inserarea (amurgul, mai exact) si noaptea. in plus, natura despre care este vorba aici este cu adevarat natura, straina de cuceririle civilizatiei, daca nu de-a dreptul ostila lor: izvoare, riuri, piriuri, lacuri, balti, mari, oceane, ploaie, zapada, vint, vijelie, codri, paduri, gradini, vii, cimpuri, munti, vai, poieni, iarba, brazi, maci, salcii, trestii, trifoi, ulmi, carabusi, ciocirlii, cocori, lacuste, rate, rindunele, privighetori, paienjeni, vrabii, soare, luna, stele etc.
O natura blinda, chiar daca salbatica, sediu al tristetilor suportabile si, mai ales, al duiosiilor de diferite nuante (ginditi-va la fauna selectata, spre exemplu, coerenta la nivelul unui imaginar care mizeaza pe fiinte de dimensiuni reduse; ursul