Banalele schimbări de dispoziţie sau momentele de tristeţe sunt deseori confundate cu simptomele depresive, chiar şi atunci când depresia nu este prezentă. Potrivit unui studiu ale cărui rezultate au fost date recent publicităţii de British Medical Journal, cazurile de depresie în adevăratul sens al cuvântului sunt mult mai puţine decât cele tratate şi diagnosticate. Gordon Parker, de la Universitatea din New South Wales - Australia, a analizat pe parcursul a 15 ani cazurile a 242 de voluntari. Trei sferturi dintre aceştia corespundeau unor criterii tipice depresiei: în anumite momente ale vieţii lor, se simţeau trişti, cu moralul la pământ şi melancolici.

„Acestea nu sunt simptomele unei depresii clinice reale, care necesită tratamente medicale“, a explicat Parker. Potrivit studiilor sale, în ultimii 30 de ani, numărul cazurilor de depresie a crescut în mod considerabil, mai ales din cauza faptului că simptomele s-au extins şi în zona stărilor normale de tristeţe. „Asta duce la prescripţia eronată a medicamentelor, care nu au efecte şi care doar îi amăgesc pe pacienţi că pot fi fericiţi“, crede specialistul. În prezent, un adult din cinci se consideră depresiv. Marea Britanie a atins un record în materie, cu 31 de milioane de reţete pentru antidepresive, cu şase la sută mai mult faţă de acum doi ani. În opinia lui Parker, în spatele acestei creşteri de prescrieri de antidepresieve s-ar putea ascunde şi interese financiare care ţin de marketingul farmaceutic.

Banalele schimbări de dispoziţie sau momentele de tristeţe sunt deseori confundate cu simptomele depresive, chiar şi atunci când depresia nu este prezentă. Potrivit unui studiu ale cărui rezultate au fost date recent publicităţii de British Medical Journal, cazurile de depresie în adevăratul sens al cuvântului sunt mult mai puţine decât cele tratate şi diagnosticate. Gordon Parker, de la Universitat