Deteriorarea treptata si fara echivoc a sistemului care ar trebui sa dea tarii oamenii instruiti de maine - invatamantul romanesc -, dar mai ales degradarea fara precedent a celui care pregateste viitorii intelectuali - invatamantul superior - sunt eviden
Invatamantul de la noi este trecut prin ravasitoare si continue transformari, in numele reformarii din temelii, al modernizarii, al "aderarii" la experiente mai luminate ca ale noastre. Iar frecusurile diverselor mandate politice cu privire la el nu sunt decat un dramatic experiment care, in timp, a nascut mutanti.
Loviti in plin de aceste schimbari, buimaciti de neajunsuri si de reguli noi care se bat cap in cap, proaspetii intelectuali nu sunt decat niste inadaptati care recunosc singuri ca si-ar fi dorit altceva de la scolile romanesti si ca mult-clamata modernizare tine in fond de mentaliatea profunda a acestei natii, nu doar de adoptarea unor reguli moderne. Iesiti dintr-un sistem imbatranit ca mentalitate, dar dupa reguli impus-moderne, ei sunt niste gogomarle livresti, nici cal, nici magar, niste oameni instruiti mai mult autodidact, care, odata iesiti de pe bancile universitatilor, au fost nevoiti sa se descurce pe cont propriu pentru un post sau pentru o cariera, uneori dupa dramatice si umilitoare experiente.
Noul an scolar va debuta in curand prinzand in plin una dintre cele mai mari si mai profunde crize ale invatamantului romanesc. O criza care atinge toate palierele sistemului: invatamantul preuniversitar, pe cel superior, legislatia, sincopele ministeriale, dascalii si, colac peste pupaza, implementarea ultimelor norme europene.
Ravasiri, revizuiri, certuri, decizii, anulari, reveniri, se da examen, nu se mai da examen. Este anul in care vestita "Declaratie de la Bologna" ar trebui sa dea Romaniei primii intelectuali. Lor li se spune "Generatia Bologna" si vor fi pr
