Nu-i o noutate faptul ca, incepand din epoca regulamentara, Bucurestii au primit cu bratele deschise vizitatori si straini care au decis sa se stabileasca aici.
Daca, la 1848, orasul, in zona centrala, era inca romanesc, dupa un deceniu devenise deja cosmopolit. Reformele puse in aplicare pe timpul domniei lui Cuza se inscriau pe traiectoria europenizarii rapide, reformele cu pricina provenind din gandirea Partidei Nationale, fiind aproape impuse domnitorului. Ele au fost magnetul care i-a atras pe intreprinzatorii straini. Nu trebuie, prin urmare, sa mire pe nimeni ca, undeva, nu departe de fantana Filaret, un horticultor elvetian, pe numele sau Louis Leyvrar, isi construise o casa pentru el si familia lui. Din fotografia alaturata reiese ca acolo isi avea si firma de horticultura. Personajul nu a intrat in istorie, asta si din pricina fenomenului de modernizare a orasului, care a distrus gradinile si livezile pentru a face loc cladirilor cu doua-trei etaje, legate una de alta, chiar lipite. Asadar, in anii care au urmat fotografierii familiei Leyvrar, meseria de horticultor nu a mai avut cautare. Pe la 1869, casa a fost demolata pentru construirea complexului de cladiri ce vor adaposti "Uzina de gaz", lucrare terminata in anul 1871 si executata dupa proiectul lui Alfred Gottereau. Modernizarea nu numai ca nu iubeste Natura, dar ii alunga si slujitorii.
Nu-i o noutate faptul ca, incepand din epoca regulamentara, Bucurestii au primit cu bratele deschise vizitatori si straini care au decis sa se stabileasca aici.
Daca, la 1848, orasul, in zona centrala, era inca romanesc, dupa un deceniu devenise deja cosmopolit. Reformele puse in aplicare pe timpul domniei lui Cuza se inscriau pe traiectoria europenizarii rapide, reformele cu pricina provenind din gandirea Partidei Nationale, fiind aproape impuse domnitorului. Ele au
