Pentru Traian Basescu, pesemne ca militienii si diplomatii sunt tot una. Altfel, nu s-ar putea explica acel " ba, Comanescule...!" suierat de presedintele nervos peste o sala intesata ochi cu reprezentantii numiti chiar de el (sau de predecesorul sau, dar care n-au fost rechemati de la posturi) in diferite capitale ale lumii. Cuvintele au fost rostite dupa ce ambasadorii au deschis discutia despre salarii, pe care presedintele tocmai a refuzat sa le mareasca, trimitând legea inapoi la parlament. Poate ca presedintele stie mai multe decât noi, oamenii de rând, despre salariile duble ale unora, de la MAE si de la serviciile de informatii, de le-a batut obrazul ambasadorilor. La fel si despre chiriile pe care statul român le plateste pentru resedintele acestora. Ideea ca ambasadorii pot fi mutati in corturi ca sa fie mai aproape de concetatenii lor care-si cauta un rost prin lume nu e cea mai buna. Solutia a fost oferita de altii, cu mult timp inainte, si ea prevede desfiintarea ambasadelor si consulatelor in tot felul de tari exotice ale caror relatii cu România sunt ca si inexistente. Dar presedintele nu transpira de grija bugetului României, gestionat de PNL, care buget oricum nu s-ar prabusi din cauza salariilor diplomatilor. Pur si simplu, presedintele a decis ca poate puncta electoral daca aplica o corectie, cu presa de fata, tagmei ambasadorilor, suficient de detestata de milioane de români. Rivalul lui Traian Basescu, premierul Calin Popescu Tariceanu, are un respect mult mai mare pentru "diplomatii de cariera". Spre deosebire de Basescu, care vrea sa numeasca "condeieri" in functii de ambasador in capitale importante, Tariceanu prefera "diplomatii de cariera". Insa nici Tariceanu nu e imun la "condeieri", daca-si varsa veninul in directia cea buna, adica inspre Palatul Cotroceni, dar ii numeste in functii mai putin vizibile, la Marsilia, de exemplu, cum