Lupta anticoruptie vazuta diferit de Frattini si Chiuariu
Intre mesajele de la Bruxelles si evenimentele de la Bucuresti de pe taramul luptei anticoruptie se casca o prapastie larga, care poate fi umpluta cu sens doar accesand informatii din culisele razboiului in plina desfasurare care ii are ca tinta pe sefii procurorilor anticoruptie.
Stim ca ministrul justitiei, Tudor Chiuariu, este nemultumit de sefii DNA, ca vrea sa-i schimbe pe Daniel Morar si pe Doru Tulus, seful sectiei care ancheteaza oameni politici (Nastase, Voiculescu, Marko Bela, senatori si deputati de la PNL si PD). Asta e public.
Mai stim ca tanarul ministru cere eficienta si i se pare ca DNA-ul a cheltuit banii publici fara prea mult folos: prea putine dosare trimise in judecata, prea multe restante, prea mult timp pierdut. Chiuariu asteapta, pe scurt, rezultate cuantificabile in cifre. Vrea, altfel spus, cantitate. Stim de asemenea, ca oficialii Comisiei Europene au apreciat, in schimb, calitatea anchetelor DNA.
In raportul din iunie, Bruxelles-ul a vorbit, mai putin uzual, in superlative. A elogiat atunci „inaltul profesionalism al procurorilor anticoruptie” si a apreciat atacarea cazurilor de mare coruptie, intangibile sub guvernarea Nastase. Si asta e public.
Intre Bruxelles si Bucuresti exista o neintelegere. Ori anchetele impotriva coruptiei merg bine si atunci ele trebuie lasate in pace si incurajate, ori merg prost si atunci este nevoie de schimbari urgente.
Ce nu stie insa comisarul european pentru justitiei Franco Frattini sau ce ar trebui sa stie? Evaluarea cantitativa este, in Romania, o arma birocratica letala. Cu ea poti ucide orice functionar, orice demnitar, orice ministru sau, de exemplu, un procuror. Aflat intr-o criza acuta de procurori, sistemul judiciar romanesc se afla in contradictie flagranta cu aspiratiile ministrul