Florin BRIAUR "(...) trebuie sa ramanem cu picioarele pe pamant si sa constientizam cu totii, de la oficialitati pana la suporteri si de la mass-media pana la jucatori, ca singurul obiectiv realizabil al Politehnicii Iasi este o clasare in jurul locului 10. Restul sunt vise! (...)"
Ce crud este uneori fotbalul! Politehnica Iasi a fost zdrobita de Dinamo Bucuresti cu scorul de 5-2, dar putini stiu ca pana in minutul 70, fotbalistii ieseni au fost net superiori campionilor din Stefan cel Mare. Ma uitam la o analiza facuta de Andrei Vochin, poate cel mai bun analist dintre jurnalistii de fotbal, si constatam ca timp de 70 minute Poli Iasi a jucat exact ce trebuia in fata unor dinamovisti cu orgoliul ranit. Si aici nu e vorba de o simpla constatare sau despre o impresie a vreunui jurnalist. Aici este vorba despre cifre, iar cifrele nu mint niciodata: pana in fatidicul minut 70, Poli a avut 5 ocazii, iar Dinamo 2, Poli a tras la poarta 11 suturi, iar Dinamo 5. Evident, multi vor spune ca un meci dureaza 90 de minute, iar la urma tot ceea ce conteaza este scorul final. De acord. Totusi, daca Silvasan nu ar fi adormit la golul 2 al lui Dinamo, Adrian Ilie nu ar fi uitat sa-l marcheze pe Danciulescu sau daca Bilba ar fi reusit sa transforme macar una dintre cele doua mari ocazii pe care le-a avut, soarta partidei ar fi fost cu totul alta. Atunci, antrenorul Ionut Popa ar fi fost din nou rege, iar jucatorii ar fi devenit "eroi", "gladiatori". Asa, meciul s-a terminat cu un nedrept 2-5 si acum antrenorul e "slab", "depasit", iar jucatorii sunt "blatisti" sau "terminati din punct de vedere fotbalistic".
Ce mica e distanta de la extaz la agonie si ce usor stim noi romanii sa trecem dintr-o extrema in alta! Nu vreau sa-i iau apararea antrenorului Popa sau jucatorilor sai, dar nici nu cred ca trebuie pusi la zid pentru o infrangere suferita in fat
