Daniel SANDRU "...posibil ca, la acest moment, Tariceanu si ai sai sa fie interesati numai de propria lor stabilitate, atata cata se mai intrevede, pana la capat de mandat."

Aflat cu lumanarea sub scaunu-i de prim-ministru, Calin Popescu-Tariceanu se face ca nu vede cauza instabilitatii politice pe care a creat-o inca din momentul razgandirilor de la inceputul actualului mandat si pe care a consolidat-o prin adunatura poreclita Guvern, dupa retragerea democratilor de la guvernare. Incercand o manipulare desprinsa parca din manualele pentru tolomaci, seful liberalilor lipsiti de orice legatura cu liberalismul tocmai declara ca scopul motiunii pe care PSD tot amana s-o depuna este sa puna stabilitatea politica intre paranteze. De parca aceasta stabilitate ar exista, asigurata fiind de baietii aia de mingi care s-au imaginat ministri pe la sprituri si, din nefericire pentru Romania, au ajuns sa si fie, in plina realitate.

Ori, scopul mecanismului perfect democratic pe care il implica o motiune de cenzura este cu totul altul si suporta cel putin doua interpretari. Pe de o parte, aceasta vizeaza caderea unui cabinet care s-a remarcat doar prin puerilitate. Si bine face, cata vreme PNL nu este acoperit nici de legitimitate parlamentara si nici de legitimitate electorala. Pe de alta parte, motiunea vizeaza, cum am mai spus-o si cu alte ocazii, nu doar salvarea pozitiei de presedinte al PSD, inca detinuta de Mircea Geoana, ci chiar salvarea partidului, si-asa teribil de retrogradat din punctul de vedere al sustinerii populare. Nu instabilitatea este, deci, scopul motiunii ci, mai intai, tocmai crearea conditiilor de posibilitate pentru existenta acestei stabilitati si, in al doilea rand, reconsiderarea identitatii politice a PSD, partidul care, sa ne amintim, a sustinut in Parlamentul Romaniei investirea actualului Guvern. Drept urmare, prin