După mai bine de 20 de ani de la explozia reactorului nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, încă se caută o soluţie de izolare a radioactivităţii prezente în clădirea distrusă.
După mai bine de 20 de ani de la explozia reactorului nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl, încă se caută o soluţie de izolare a radioactivităţii prezente în clădirea distrusă.
Consorţiul Novarka, manageriat de societăţile franceze Vinci şi Bouygues, a semnat cu autorităţile ucrainene un contract de 430 milioane de euro, vizând construcţia unui arc ce ar urma să înglobeze reactorul şi sarcofagul asamblate de urgenţă după accidentul din 1986.
Dimensiunile "clopotului" vor fi impresionante: 260 de metri lărgime, 150 de metri înălţime, iar şarpanta metalică va cântări 18.000 de tone. "Acest arc va avea două funcţii. Pe de o parte, va asigura izolarea reactorului, iar pe de alta, va susţine podul rulant şi instrumentele robotizate care vor permite ucrainenilor să lanseze deconstrucţia sarcofagului", a declarat Pierre Berger, preşedintele Vinci Construction Grands Projects.
Praf radioactiv neprotejat
Sarcofagul a fost construit în şapte luni, pentru protejarea regiunii deja contaminate cu aproximativ 190 de tone de combustibil nuclear rămas în incinta clădirii distruse. Au fost descoperite semne ale fragilităţii structurii de beton şi oţel a acestuia.
Fisurile constituie o ameninţare evidentă, ţinând cont de cele aproximativ patru tone de praf radioactiv susceptibil de a fi propulsat în aer. Comunitatea internaţională, la cererea Ucrainei, a grupului G7 şi a Uniunii Europene a adoptat, în 1997, un plan ambiţios de "acoperire" a Cernobîlului. Astăzi, fondurile destinate acestui scop, în valoare de aproximativ 800 milioane de euro, sunt girate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.
Dar instabilitatea politică a Ucrainei nu a favo
