Restaurantul "La Dud" este in centrul Bucurestiului, pe o straduta linistita, cu intrare din Piata Rosetti. Cel mai spectaculos lucru din local este chiar copacul care imbraca sub crengile sale, ca sub un acoperis protector, intreaga terasa. Crengile se intind pana la gard, astfel ca lumina moale a anotimpului si panorama strazii sunt filtrate de frunzele carnoase ale dudului si de iedera care se intinde pe gard. Pe scurt, dudul e elementul cu clasa al terasei (are de altfel venerabila varsta de 200 de ani), care face atmosfera si creste preturile – o ciorba costa 6,5 lei, preturile pentru felul principal incep cam de la 18 lei, iar Ursus-ul 5,5 lei. Garniturile au preturi normale (5 lei) si de asemenea puiul (13 lei pulpa de pui cu busuioc).
La ora 21, cand am ajuns noi, terasa zumzaia plina, dar servea un singur ospatar. Am asteptat interminabil pentru fiecare serviciu – pentru bere, pentru felurile principale, pentru nota, pentru plata. Pe scurt, exasperant, cu atat mai mult cu cat muzica haraia ceva hituri obosite din anii ‘80-‘90, pentru ca apoi sa fie inlocuita de un clapar care sa produca aceleasi hituri, dar in versiunea Cleidermann pentru digestie, cu viori si pian – "Nothing compares to you", "Lili was here" etc. Toata atmosfera tihnita de terasa populara de inceput de secol e compromisa de muzica dulceaga kitsch. si meniul respira un aer de anii ‘90, cand proliferau restaurantele care amestecau bucataria romaneasca traditionala cu cea internationala, cand prolifera valdostana si se experimenta somonul.
Ce suna mai bine din meniu sunt muschiul de vita cu unt si rosii la cuptor, cotletele de berbec cu rozmarin, rulada de berbec la cuptor, somonul cu crevete si sos de smantana, ruloul de pui cu spanac si branza Feta.
Incepem cu o ciorba de vacuta – OK, in sensul de mediocra, la nivelul oricarui restaurant de sosea. Pulpa de pui cu
