Autorităţile române nu ştiu dacă să fie de partea americanilor sau a europenilor în conflictul pe tema organismelor modificate genetic Marketing politico-economic ieri la Bucureşti.
Autorităţile române nu ştiu dacă să fie de partea americanilor sau a europenilor în conflictul pe tema organismelor modificate genetic
Marketing politico-economic ieri la Bucureşti. Americanii au înţeles că România, statul european cel mai interesat de producţia de soia, este un teren bun pentru a duce ofensiva anti-Bruxelles pe tema OMG-urilor.
"Europa nu permite cultivarea soiei modificate genetic pe teritoriul ei, dar permite importul şi consumul de soia. Astfel, agricultura europeană va continua să rămână în urma restului lumii, ca productivitate şi eficienţă". Cu accent tipic "de country", Curt Raasch, fost preşedinte al comitetului american al producătorilor de soia, fermier ("la a patra generaţie") în statul Iowa, vorbeşte în amfiteatrul din Biblioteca Academiei Române despre avantajele de a fi cultivator de plante modificate genetic (OMG).
Cultivă peste 800 de hectare cu porumb şi peste 400 ha cu soia şi toate soiurile sunt OMG, pentru că, "deşi costă mult mai mult decât cele convenţionale, dau cea mai mare rentabilitate.
Fără OMG trebuie să dai în fiecare an cantităţi mari de ierbicide şi insecticide, să faci lucrări de pregătirea solului -, deci ai costuri mari, inclusiv combustibil şi forţă de muncă. Şi, credeţi-mă, îmi pare rău că nu se inventează şi ceva tineri, pentru că tot mai greu găsim forţa de muncă".
Românii lucrează "cu diplomaţie"
Prezentarea fermierului din Iowa a fost o piesă importantă din campania de marketing lansată ieri chiar
de ambsadorul SUA la Bucureşti, Nicholas F. Taubman, pe tema OMG-urilor. "După 1 ianuarie 2007, UE a interzis OMG-urile, cu excepţia unor categorii (porumb - n.n.). Credem că această
