Un turn de biserica rupt in doua, altul ars, un sat inghitit de ape, o caldare de bani blestemata si o poveste de dragoste din cauza careia preotul a fost alungat si asupra satului s-au citit „afurisenii” ce n-au fost dezlegate nici astazi. Oamenii simt si acum povara blestemului ce apasa peste asezarea lor de cateva generatii.
Pe scurt, istoria incredibila care a marcat existenta unui sat si a locuitorilor sai.
La circa 15 kilometri de Baia Mare, pe drumul spre Satu Mare se intinde o asezare bizara. Satul Bargau apartine de comuna Cicarlau, insa in trecut se spune ca era centrul economico-social al zonei. Acum e un sat ca oricare altul, dar numai la prima vedere. Si autoritatile si batranii stiu ca asezarea e altfel. Dar motivele sunt diferite.
Primarul Nicolae Sabau a aflat in urma unor studii ca zona sta doar pe o „pojghita” de pamant (vreo 200 m), sub care se afla apa. Batranii Bargaului fac ochii mari cand aud minunea. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial au auzit despre sate din Ungaria inghitite de ape in trei zile si stiu ca astfel de fenomene sunt posibile.
De fapt, demult si satul lor a fost „dus” de ape. Batranii povestec si acum cu groaza ca in Noaptea de Inviere „o venit Somesul Mare si o mancat satul si o stricat biserica”. Acum pe locul fostei asezari, centru de comuna pana in 1939, se afla doar cimitirul si o rastignire amplasata chiar pe locul fostei biserici.
Pana in perioada comunismului, langa cimitir exista si o balta botezata de bargauani „Balta Satului”. Numai ca, in perioada comunismului balta a fost secata si cimitirul a fost arat. Multi au auzit franturi din aceasta poveste de la bunici si strabunici, dar nimeni nu cunoaste istoria satului mai bine ca Ioan Borse. Batranul are 88 de ani si nu se mira ca suntem de la ziar.
