Daca incerci sa gasesti o trasatura comuna intre regimurile balcanice postcomuniste, cea preferata este a unei simbioze intre lumea politica si crima organizata, potrivit presei din Skopje.
Iesirea la iveala aproape simultana in Serbia si in Muntenegru a doua mari dosare privind mafia tutunului nu poate fi intamplatoare si nici desprinsa de motivatia politica.
Socul initial a fost provocat de Parchetul din Bari (Italia), care l-a acuzat pe fostul premier muntenegrean Milo Djukanovici ca ar fi "unul dintre sefii mafiei tutunului" si ca a facut din Muntenegru placa turnanta a contrabandei de tigari cu destinatia UE, activitate care genera in anii ’90 o cifra de afaceri de multe miliarde de dolari.
Autoritatile din Podgorita au respins acuzatiile procurorilor italieni, dar media sarbe fidele premierului Voislav Kostunita au prins mingea din zbor si l-au calificat pe Djukanovici "mafiotul-sef"
si Muntenegrul "stat fondat pe mafie". Puterea de la Belgrad a profitat de ocazie pentru a divulga informatii noi obtinute in cursul operatiunii "Mreza" (Reteaua), dusa de politie contra mafiei tutunului.
Scopul manevrei nu era de a clarifica rolul jucat de statul sarb in traficul cu tigari, ci de a spulbera aura fostului premier Zoran Djindjici, proeuropean liberal, care l-a predat pe Milosevici Tribunalului de la Haga.
Operatiunea Mreza
Putini isi amintesc faptul ca Djindjici a fost la originea operatiunii Mreza. De altfel, publicarea rezultatelor anchetelor politiei a fost intrerupta imediat dupa asasinarea sa, in 2003.
Dosarul a sfarsit pe fundul unui sertar de la Ministerul de Interne, Dragan Jocici, care a facilitat crearea unui guvern minoritar dependent de sustinerea socialistilor lui Milosevici, fiind primul vizat de afacere.
Desi ancheta a vizat sase grupuri criminale,
